Blues – cântecul american de inimă albastră
Blues - cantecul american de inima albastra - Pete Gage
Pentru o dispoziție melancolică – blues – cântecul american de inimă albastră
Exista numeroase genuri de muzică, dar cele mai cunoscute astăzi sunt blues – cântecul american de inimă albastră, country, folk, heavy metal, hip hop, house, jazz, latino, pop, R & B, reggae, rock, tango, trash metal.
Enumerarea de mai sus nu este un top, nu se referă la valoare sau popularitate, ci este făcută în ordine strict alfabetică.
Este necesară o clarificare a noțiunilor. Genul muzical cuprinde lucrări care abordează în mod asemănător diferite aspecte ale compoziției: ritmul, melodia, orchestrația, chiar și textul literar în unele cazuri. Stilul muzical este o noțiune asemănătoare genului muzical, dar cu un grad mai mic de generalitate.
Despre apariția genului Blues – cântecul american de inimă albastră
Blues este un gen muzical vocal și instrumental ce a derivat din muzica populației afro-americane (cântece de muncă, gospel). A apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea, în Statele Unite ale Americii. A influențat de-a lungul timpului multe alte genuri muzicale: jazz, rhythm and blues, rock, country, pop.
De unde provine denumirea ”blues”
Termenul blues poate să fi venit de la „diavoli albastri”, adică melancolie și tristețe. O utilizare timpurie a termenului în acest sens este în farsa cu un act a lui George Colman ”Blue Devils” (1798).
Expresia „diavolii albaștri” ar fi putut fi, de asemenea, derivată din Marea Britanie în anii 1600, când termenul se referea la „halucinații vizuale intense care pot însoți sevrajul sever al alcoolului”.
Odată cu trecerea timpului, expresia a pierdut referința la diavol și a ajuns să însemne o stare de agitație sau depresie. Până în anii 1800 în Statele Unite, termenul de blues era asociat cu consumul de alcool. Sensul supraviețuiește în sintagma ”legea albastră”, legea care interzice vânzarea de alcool duminică.
În 1827, în sensul unei stări de spirit triste, John James Audubon i-a scris soției sale că „avea blues”. Este interesant că și noi avem o noțiune asemănătoare pentru această stare de spirit: ”inimă albastră”.
Expresia „blues” a fost scrisă de Charlotte Forten, pe atunci în vârstă de 25 de ani, în jurnalul ei din 14 decembrie 1862. Ea a scris că „a venit acasă cu blues” pentru că se simțea singură și se autocompătimea.
Femeia și-a depășit depresia și mai târziu a remarcat o serie de cântece, precum ”Poor Rosy”, care erau populare printre sclavi. Forten a scris că melodiile „nu pot fi cântate fără o inimă plină și un spirit tulburat”, condiții care au inspirat nenumărate cântece de blues.
Despre evoluția genului Blues
Muzica blues a anilor 1930 era numită ”blues rural” și a avut un rol important în formarea genului jazz. Odată cu dezvoltarea metropolelor americane ca Detroit, Chicago și altele, a apărut ”blues-ul urban”.
Stilul Chicago blues i-a avut ca exponenți pe Elmore James, Muddy Waters, T-Bone Walker (mentorul lui B. B. King). Alți chitariști bluesmeni vor da naștere genului rock and roll – Bo Didley, Chuck Berry.
De-a lungul secolului XX muzica de blues s-a dezvoltat în trei direcții. Prima a fost blues propriu-zis. A doua a fost jazz-ul (cu boogie-woogie, swing, jazz cool, jazz fusion si acid jazz). Cea de-a treia – rock-ul (hard rock, rock psihedelic și rock progresiv).
Ascultă-l acum pe Pete Gage cu ”Blues has got me” un blues lent înregistrat pe imagini dintr-un film cu Catherine Deneuve.
Cere ca preferință ori dedicație melodii din genul Blues – cântecul american de inimă albastră, la Radio Click Romania.
Scrie-ți părerea despre acest gen de muzică pe pagina noastră de facebook sau pe pagina de chat romanesc pt. mobil.
Dacă îți plac cântecele de dragoste, citește și despre Moody Blues – Nights in White Satin și cere-l ca preferință sau dedicație la Radio Click Romania.
