Happy Halloween, Halloween 2017

Happy Halloween, Halloween 2017

loading...

Happy Halloween, Halloween 2017

Halloween 2017: De la dovleci ciopliţi şi sperietori de ciori, la horror, farse, vrăjitoare şi morţi. Istoria sumbră şi îndepărtată a sărbătorii, tradiţii şi obiceiuri

De Halloween 2017, vrăjitoare, zombie sau vampiri, toţi monştrii ies la lumina lanternelor din dovleci. Dacă aveţi deja costumul şi toate trucurile pentru a obţine cele mai bune dulciuri, ştiţi cu adevărat ce este acest festival de origine irlandeză? Halloween e pe 31 octombrie. Halloween (o abreviere pentru „All Hallows’ Evening”) este o sărbătoare de origine celtică, preluată de multe popoare din lumea occidentală şi nu numai. Halloween-ul se celebrează în noaptea de 31 octombrie. Precedă sărbătoarea creştină Ziua tuturor sfinţilor de pe 1 noiembrie.

Obiceiuri specifice de Halloween sunt dovlecii sculptaţi, luminaţi cu ajutorul felinarelor, folosiţi la decorarea caselor şi grădinilor şi ca lanterne, dar şi costumarea în personaje desprinse din poveştile de groază. Copiii costumaţi astfel colindă din casă în casă şi sunt recompensaţi cu dulciuri. Toată lumea ştie despre aceste obiceiuri. Dar ştiaţi că primele costume de Halloween produse în masă au apărut în magazinele americane în anii 1930? Sau că merele glazurate sunt cele mai populare dulciuri pregătite pentru această sărbătoare, un obicei tradiţional din Marea Britanie şi Irlanda? Printre alte mâncăruri asociate sărbătorii de Halloween se numără „barmbrack”, o prăjitură uşoară cu fructe, în care se introduce un inel sau o monedă (obicei din Irlanda), caramele (Marea Britanie), bomboane în formă de cranii, plăcintă de dovleac, pâine de dovleac etc.

Anul acesta, Google Doodle a lansat un videoclip animat, care te va face să intri în spiritul sărbătorii de Halloween. Booooo!!

Halloween e pe 31 octombrie. O dată cheie pentru cei care iubesc să se deghizeze şi cel mai important, să mănânce bomboane! Acest festival păgân este faimos pentru că e o ocazie de a demitiza moartea. Moartea nu e tragică, e o horă truculentă, un spectacol de varieteu, o şuşanea.

În timp ce unii critică partea comercială a sărbătorii, alţii, dimpotrivă, o cred un bun prilej să te îmbraci în costume fistichii, să-ţi sperii prietenii şi vecinii şi să strângi bomboane. De unde provine petrecerea de Halloween şi personajul Jack O’Lantern? De ce este legată de moarte, fantome, vrăjitoare şi alte personaje înfricoşătoare? De ce este sărbătorită pe 31 octombrie, Ajunul Sărbătorii Tuturor Sfinţilor? Jurnaliştii francezi de la Linternaute.fr oferă mai multe detalii despre Halloween.

Contrar variantei oficiale, Halloween-ul nu provine din Statele Unite ale Americii. Sărbătoarea este mult mai veche. Este, de fapt, derivată din celebrarea Samhain (denumire irlandeză) sau Samonios (nume galic), creată de celţi. Acest festival religios, oficiat de druizi, se ţinea în toamnă târzie (sau la vremea recoltei) şi marca începutul unui nou an. În Irlanda şi Galia mulţi se temeau de noaptea de Samhain, în care spiritele rele se puteau ivi. Pentru a evita această prezenţă „întunecată” şi a se feri de pericol, locuitorii aprindeau focuri în aer liber. În noaptea aceea se făcea, de asemenea,”un prag între lumi”, între lumea celor vii şi a celor morţi. Celţii lăsau uşile caselor deschise, astfel încât morţii să se poată întoarce la familiile lor. Să poposească, timp de câteva ore, printre cei vii.

Vechii celţi credeau că graniţa dintre lumea aceasta şi cea de dincolo se slăbeşte în ziua de Samhain, permiţând spiritelor, bune sau rele, să o traverseze. Strămoşii familiei erau cinstiţi şi invitaţi acasă, în timp ce spiritele rele erau gonite. Se crede că nevoia de a îndepărta spiritele rele a dus la purtatul de costume şi măşti. Ei îndepărtau spiritele rele deghizându-se ei înşişi în spirit rău pentru a le evita. În Scoţia rolul spiritelor era jucat de tineri îmbrăcaţi în alb cu feţele mascate sau înnegrite. Samhain era o vreme când se făceau provizii de iarnă şi se tăiau animalele pentru a păstra carnea peste iarnă. Focurile de tabără jucau şi ele un rol în festivităţi. Toate celelalte focuri erau aprinse de la focul cel mare. Oasele animalelor tăiate erau şi ele aruncate în foc. Uneori se aprindeau două focuri unul lângă altul, iar oamenii şi animalele treceau printre ele într-un ritual de purificare.

Această tradiţie este oarecum interzisă odată cu sosirea romanilor în Galia şi cu creştinismul emergent în aceste ţări, în jurul secolului al 5-lea. Papa Bonifaciu al IV-a declarat sărbătoarea păgână în anul 610 şi a decis să creeze, în schimb, Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor. Sărbătorită la acea vreme pe 13 mai, Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor datează din secolul al 8-lea şi va fi apoi fixată pentru data de 1 noiembrie. Unii istorici vorbesc în mod clar despre o reminiscenţă a festivalului celtic Samhain, din dorinţa de a creştina această sărbătoare păgână. O referinţă, care, de asemenea, va avea ecou atunci când, în secolul al 10-lea va fi stabilită Sărbătoarea Morţilor pe 2 noiembrie, a doua zi după Halloween. Aşadar, sărbătoarea pe care o cunoaştem sub numele de Halloween a fost influenţată, de-a lungul secolelor, de numeroase culturi. În Imperiul Roman era Ziua Pomona, la celtici era festivalul Samhain, iar la creştini Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor.

Festivalul Samhain sărbătoreşte sfârşitul „jumătăţii luminoase” a anului şi începutul „jumătăţii întunecate” şi este, uneori, considerat a fi „Anul Nou Celtic”. Numele de „Halloween” şi multe dintre tradiţiile actuale provin din perioada veche engleză. Termenul Halloween reprezintă o variantă scoţiană a denumirii All-Hallows-Even („evening”), adică noaptea de dinainte de „All Hallows”. Până în secolul al XX-lea era scrisă şi „Hallowe’en”, eliminând „v”-ul şi scurtând cuvântul. Deşi sintagma All Hallows apare în engleza veche, conform Oxford English Dictionary (ediţia a doua) de la Oxford University Press, All-Hallows-Even a fost atestată abia la 1556.

Un Jack-o’-lantern este un dovleac sculptat manual, adoperat în mod tradiţional în ţările anglo-saxone în timpul Halloween-ului. O dată ce s-a tăiat partea de sus a dovleacul pentru a forma un capac, şi scoasă pulpa interioară, se poate sculpta pe părţile laterale o faţă monstruosă sau una comică. Pentru a crea efectul de lanternă, se poate poziţiona o sursă de lumină, de obicei o lumânare, în interiorul dovleacului. Jack-o’-lantern, înainte de descoperirea Americii, se făcea dintr-un nap de mari dimensiuni. Din moment ce această tradiţie a ajuns în America într-un moment de foamete, în loc de a folosi napi s-au folosit dovleci, deoarece aceştia erau mai prezenţi. Simbolurile şi obiectele artizanale asociate Halloweenului s-au dezvoltat în timp. De exemplu, sculptarea de jack-o’-lantern provine din obiceiul de Ziua Tuturor Sfinţilor de modelare a unor felinare din napi pentru luminarea sufletelor din purgatoriu.

Napul era folosit tradiţional de Halloween în Irlanda şi Scoţia, dar imigranţii veniţi în America de Nord au folosit dovleacul indigen, care erau mai uşor accesibili şi mai mari şi mai uşor de modelat decât napii. Tradiţia americană de modelare a dovlecilor este atestată de la 1837 şi a fost asociată iniţial cu vremea recoltei, nefiind specifică Halloweenului decât spre sfârşitul secolului al 19-lea.

Imaginile de Halloween provin din multiple surse, inclusiv din obiceiurile naţionale, operele literare de ficţiune gotică şi horror (cum ar fi romanele Frankenstein şi Dracula), şi din filmele horror clasice (ca Frankenstein şi Mumia). Printre primele lucrări despre Halloween se numără cele ale poetului scoţian John Mayne din 1780, care menţiona farsele jucate la Halloween; What fearfu’ pranks ensue!, dar şi supranaturalul asociat cu noaptea, Bogies (fantome), influenţându-l pe Robert Burns, autorul poeziei Halloween din 1785. Elemente ale toamnei, cum ar fi dovlecii, cocenii de porumb şi sperietorile de ciori sunt şi ele omniprezente. Casele sunt şi ele decorate cu aceste simboluri. Printre alte imagini de Halloween se numără temele morţii, răului şi ocultului, sau monştrii legendari. Culorile tradiţionale ale sărbătorii sunt negru şi portocaliu.

UNICEF-ul are şi el un cuvânt de spus în toată mişcarea Trick-or-Treat. În America de Nord, „Trick-or-Treat for UNICEF” a devenit o tradiţie în perioada de Halloween. „Mişcarea” a început ca un eveniment local în anul 1950 într-o suburbie din oraşul Philadelphia şi s-a extins pe plan naţional până în 1952. În America este bine cunoscută „micuţa cutie portocalie”. Pentru o perioadă de timp, cutiile se distribuiau în şcoli şi astfel copiii care mergeau la „colindat” strângeau bani, împreună cu tradiţionalele dulciuri, de la cei care voiau să doneze. UNICEF a dat drumul şi la un trick-or-treat online, însoţit şi de un bal mascat, tot virtual. Endorserul campaniei a fost Heidi Klum împreună cu familia ei.

Costumele de Halloween sunt tradiţional modelate după figurile supranaturale, monştri, schelete, fantome, vrăjitoare şi diavoli. De-a lungul timpului, printre costumele folosite apăreau şi cele ale unor personaje fictive, celebrităţi la ordinea zilei şi arhetipuri generice, cum ar fi prinţesele sau luptătorii ninja. Costumarea şi colindatul cu ele era de actualitate în Scoţia de Halloween la sfârşitul secolului al 19-lea. Tradiţia a pătruns şi în Statele Unite la începutul secolului al 20-lea, atât în rândul adulţilor cât şi în rândul copiilor. Primele costume de Halloween produse în masă au apărut în magazinele americane în anii 1930 când obiceiul de trick-or-treating devenea popular acolo. În ziua de 31 octombrie sau în preajma ei, adesea în vinerea şi sâmbăta dinainte de Halloween, se ţin adesea petreceri cu costume.

Într-o carte poştală de Halloween din 1904, o fată priveşte într-o oglindă într-o cameră întunecată în speranţa de a vedea cu coada ochiului chipul viitorului soţ. Există mai multe jocuri asociate cu petrecerile de Halloween. Unul dintre ele se numeşte dunking sau apple bobbing, şi constă în culegerea cu dinţii a unor mere care plutesc într-un lighean sau într-un alt vas cu apă. O variantă a jocului implică aşezarea în genunchi pe un scaun, ţinerea unei furculiţe între dinţi şi tentativa de a lăsa furculiţa să cadă într-un măr. Un alt joc frecvent implică agăţarea cu funii a unor scone-uri (prăjituri) învelite în sirop sau melasă; ele trebuie mâncate fără a folosi mâinile, activitate ce se soldează inevitabil cu mânjirea feţei cu lichidul dulce şi lipicios.

Unele jocuri tradiţionale de Halloween sunt forme de divinaţie. O formă tradiţională scoţiană de prevedere a viitorului soţ al unei tinere fete este curăţarea unui măr dintr-o singură tăietură, urmată de aruncarea cojii lungi peste umăr. Se crede că acea coajă va cădea în forma primei litere a numelui viitorului soţ. Femeilor nemăritate li se spune că dacă stau într-o cameră întunecată şi se uită în oglindă în noaptea de Halloween, vor vedea chipul viitorului soţ. În schimb, dacă sunt sortite să moară înainte de cununie, va apărea un craniu. Obiceiul era destul de răspândit încât să apară pe felicitări de Halloween de la sfârşitul secolului al 19-lea şi începutul secolului al 20-lea.

Un alt joc bazat pe superstiţii şi atestat prin anii 1900 implica coji de nucă. Oamenii scriau simboluri cu lapte pe hârtie albă. După uscare, hârtia era împăturită şi introdusă în coji de nucă. Când coaja de nucă era încălzită, laptele devenea cafeniu şi scrisul apărea pe ceea ce altfel ar fi părut a fi hârtie albă. Pentru a juca acest joc, simbolurile din hârtie se puneau pe o farfurie. Cineva intra, într-o cameră întunecată şi îşi punea mâna pe o bucată de gheaţă, apoi o punea pe farfurie. Bileţelul se lipea apoi de mână. Printre simboluri se numărau: semnul dolarului pentru bogăţie, nasturele pentru burlăcie, degetarul pentru tors, arcanul pentru sărăcie, bobul de orez pentru cununie, umbrela pentru călătorie, ceaunul pentru necazuri, trifoiul cu patru foi pentru noroc, moneda pentru bogăţie, inelul pentru cununie rapidă şi cheia pentru celebritate.

Spusul poveştilor cu fantome sau vizionarea de filme horror sunt şi ele părţi ale petrecerilor de Halloween. Adesea, în preajma sărbătorii, televiziunile difuzează episoadele ale serialelor şi emisiuni speciale (de obicei pentru copii), iar unele filme horror sunt lansate special înainte de Halloween pentru a profita de atmosfera sărbătorii.

Atracţiile bântuite sunt locuri de divertisment special concepute pentru a speria vizitatorii; cele mai multe sunt dedicate sărbătorii de Halloween. Originile acestor locuri în care vizitatorii plăteau pentru a fi speriaţi sunt greu de stabilit, dar se crede că acestea au fost mai intâi folosite în scopul strângerii de fonduri de către Junior Chamber International (Jaycees). Acestea includ case bântuite, labirinturi de porumb şi plimbări în vehicole decorate specific sărbătorii, iar nivelul de complexitate al decoraţiilor a crescut odată cu industria Halloweenului. În Statele Unite, aceste parcuri de distracţie cu specific Halloween produc aproximativ 300-500 de milioane de dolari în fiecare an şi atrag aproape 400.000 clienţi, cu toate că tendinţele sugerează că vârful atins în acest domeniu a fost în 2005. Această creştere a interesului a dus la adoptarea mai multor efecte speciale foarte tehnice şi a costumelor, comparabile cu cele din filmele de la Hollywood.

Deoarece sărbătoarea cade în vremea recoltării merelor, merele glazurate sau caramelizate se numără printre mâncărurile tradiţionale de Halloween. Acestea se obţin prin ungerea merelor întregi cu un sirop dulce lipicios, uneori se adaugă miez de nucă măcinată. Într-o vreme, copiilor li se dădeau mere glazurate, dar practica a dispărut după ce au apărut zvonuri că unii oameni înfig ace sau lame de ras în merele date copiilor. Nu există dovezi ale unor astfel de incidente,deci se poate presupune că sunt cel mult rare şi nu se soldează cu răniri grave. Totuşi, mulţi părinţi au crezut că asemenea practici sunt frecvente din cauza mediatizării excesive. La maximul isteriei merelor, unele spitale au oferit radiografii ale sacilor de bomboane ale copiilor pentru a identifica vreo problemă. Practic toate acele puţine evenimente de „otrăvire” a merelor erau de fapt cauzate chiar de părinţii victimelor.

Un obicei ce persistă în Irlanda de astăzi este gătirea (sau mai adesea, achiziţionarea) de barmbrack (în galiciană báirín breac), o prăjitură uşoară cu fructe, în care se introduc un inel, o monedă sau alte „farmece”. Se spune că cei care mănâncă un barmbrack cu inel îşi vor găsi dragostea în anul următor, tradiţie similară cu cea a prăjiturii regelui la bobotează.

Mâncăruri asociate sărbătorii

Barmbrack (Irlanda)
Caramele (Marea Britanie)
Măr caramelizat/măr glazurat (Marea Britanie şi Irlanda)
Porumb caramelizat
Colcannon (Irlanda)
Bomboane în formă de cranii, dovleci, lilieci, viermi, etc.
Dovleac, plăcintă de dovleac, pâine de dovleac
Seminţe de dovleac prăjite
Porumb dulce prăjit

Fiind una dintre cele mai vechi sărbători din lume, Halloweenul este acum sărbătorit în foarte multe ţări de pe glob, cele mai cunoscute fiind Irlanda, Statele Unite, Canada, Puerto Rico şi Regatul Unit, iar ocazional în unele părţi ale Australiei şi Noua Zeelandă. În America de Nord şi Canada îşi menţine cel mai înalt nivel de popularitate. În fiecare an, 65% dintre americani îşi decorează casele şi birourile pentru Halloween. Procentul este depăşit doar de decoraţiunile făcute cu ocazia Crăciunului. Halloweenul este sărbătoarea în care sunt vândute cele mai multe bomboane şi este a doua sărbătoare după Crăciun ca volum al vânzărilor globale.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *